Codul deontologic al ziaristului, adoptat de Clubul Roman de Presa

Logo codul deontologic al ziaristului, adoptat de Clubul Roman de Presa.

Preambul:
Clubul Roman de Presa, reprezentand peste 40 de case editoriale care cuprind cele mai importante institutii mass-media nationale (presa scrisa, televiziuni, radiouri si agentii de presa), propune introducerea unui Cod etic al ziaristilor si instituirea unui Consiliu de Onoare care sa urmareasca respectarea normelor deontologice.

Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului de Onoare face obiectul unui document separat.

Potrivit Constitutiei Romaniei, libertatea de exprimare a opiniilor, in scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare in masa este garantata. Cenzura de orice fel este interzisa (art. 30). Dreptul presei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor (art. 31).

Ziarist profesionist este persoana care are drept ocupatie principala si retribuita presa, posesoare a unei carti de presa recunoscuta de una din organizatiile profesionale, respectiv orice reporter, redactor, fotoreporter, grafician de presa, secretar de redactie, sef de sectie sau departament, redactor sef sau adjunct, director de publicatie, radio sau televiziune, cu o vechime minima in presa de un an (perioada ce reprezinta stagiul in aceasta activitate).

In virtutea libertatii de expresie, ziaristul are dreptul de a critica, argumentat, atat Puterea, cat si Opozitia, considerand drept unic criteriu de judecare a faptelor raportarea lor la legile tarii si la principiile morale.

Articolul 1:
Ziaristul are datoria primordiala de a relata adevarul, indiferent de consecintele ce le-ar putea avea asupra sa, obligatie ce decurge din dreptul constitutional al publicului de a fi corect informat.

Articolul 2:
Ziaristul poate da publicitatii numai informatiile de a caror veridicitate este sigur, dupa ce in prealabil le-a verificat, de regula, din cel putin 2 surse credibile.

Articolul 3:

Ziaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte. Stirea de presa trebuie sa fie exacta, obiectiva si sa nu contina pareri personale.

Articolul 4:
Ziaristul este obligat sa respecte viata privata a cetatenilor si nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obtine informatii sau imagini despre aceasta.

Atunci cand comportamentul privat al unor personalitati publice poate avea urmari asupra societatii, principiul neintruziunii in viata privata ar putea fi eludat.

Minorii si bolnavii aflati in situatii dificile si victimele unor infractiuni beneficiaza de pastrarea confidentialitatii identitatii.
Se va mentiona rasa, nationalitatea, apartenenta la o anumita minoritate (religioasa, lingvistica, sexuala) numai in cazurile in care informatia publicata se refera la un fapt strict legat de respectiva problema. Ziaristul va evita detalierea unor vicii sau a unor elemente morbide legate de crime.

Articolul 5:
Ziaristul va da publicitatii punctele de vedere ale tuturor partilor implicate in cazul unor pareri divergente. Nu se vor aduce acuzatii fara sa se ofere posibilitatea celui invinuit sa-si exprime punctul de vedere.

Se va avea in vedere respectarea principiului prezumtiei de nevinovatie, astfel incat nici un individ nu va fi catalogat drept infractor pana cand o instanta juridica nu se va pronunta.

Se va evita publicarea comentariilor si luarilor de pozitie asupra unor cauze aflate pe rol in justitie. Aceasta nu exclude relatarile obiective asupra faptelor in evolutia lor. Ziaristul nu se substituie institutiilor si puterilor publice.

Articolul 6:
Ziaristul va pastra secretul profesional privind sursele informatiilor obtinute confidential. Este la latitudinea propriei sale constiinte sa respecte confidentialitatea surselor, chiar si in fata justitiei.

Confidentialitatea surselor de informatii este garantata de reglementarile internationale la care Romania este parte.

Articolul 7:
Ziaristul are responsabilitatea civica de a actiona pentru instaurarea justitiei si dreptatii sociale. In cazurile in care are stiinta de abuzuri sau de incalcari ale legilor, potrivit clauzei de constiinta, ziaristul are dreptul de a refuza orice ingerinta care sa-i influenteze decizia.

Ziaristul are de asemenea dreptul de a refuza orice text de prezentare falsa a datelor si faptelor. Ziaristul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a institutiei mass-media.

Articolul 8:

In exercitarea profesiei si in relatiile pe care le intretine cu autoritatile publice sau cu diverse societati comerciale, ziaristului ii sunt interzise intelegeri care ar putea afecta impartialitatea sau independenta sa. Implicarea ziaristului in orice negocieri privind vanzarea de spatiu publicitar este interzisa.

Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului.
Pentru a evita conflictele de interese, se recomanda ca ziaristul sa nu fie membru al vreunui partid politic si sa nu fie angajat ca informator sau ofiter acoperit al unui serviciu secret.
In spiritul independentei profesionale in realizarea materialelor publicate, se recomanda ca ziaristii sa depuna o declaratie de interese.

Ziaristiilor care conduc redactii li se recomanda sa faca o declaratie publica, pe site-ul societatilor de presa, iar ziaristilor fara pozitii de conducere (incluzand liber-profesionistii) li se recomanda sa depuna la conducerile profesionale si patronale ale societatilor de presa o astfel de declaratie, in regim confidential. In absenta unor asemenea declaratii, se va putea consemna ca jurnalistii in cauza nu se considera in situatie de conflict de interese.

Articolul 9:
Ziaristul care distorsioneaza intentionat informatia, face acuzatii nefondate, plagiaza, foloseste neautorizat fotografii sau imagini tv si surse ori calomniaza savarseste abateri profesionale de maxima gravitate.

Articolul 10:
Ziaristul si redactia au datoria de a face corectiile necesare in cazul in care, din vina lor, vor fi date publicitatii informatii inexacte.

In asemenea cazuri, institutia respectiva de presa are obligatia de a publica/difuza, in termen de 5 zile de la primire, pentru publicatiile cotidiene, agentiile de stiri, posturile de televiziune si radio, si in proxima aparitie, pentru publicatiile periodice, dreptul la replica al reclamantului, ca forma esentiala de reparare a prejudiciului adus acestuia.
In cazul in care o publicatie refuza publicarea dreptului la replica, partea vatamata se poate adresa Consiliului de Onoare al CRP.

In baza acestei sesizari, Consiliul de Onoare se va adresa publicatiei, cotidianului, agentiei de stiri, postului radio si televiziune in cauza si va cere imperativ respectarea Codului deontologic, in cazul in care replica este intemeiata. Ignorarea acestui demers va atrage dupa sine o delimitare publica a CRP de pozitia publicatiei respective.